Mii de conturi și pagini false ce aparțineau unei renumite ferme de trolli, susținută de guvernul Federației Ruse, au fost eliminate de Facebook în ultimii ani, inclusiv în 2020. Potrivit gigantului, profilurile false distribuiau știri dubioase, preponderent în engleză, care-l vizau inclusiv pe fostul președinte american Donald Trump, activitatea NATO, variate teorii conspiraționiste, dar și campania electorală a lui Joe Biden, noul președinte al Statelor Unite. Rețeaua are legătură cu Agenția de Cercetare pe Internet, o companie rusă cu sediul la Sankt-Petersburg, cunoscută în întreaga lume pentru promovarea intereselor Kremlinului prin conturi false pe rețelele socializare. Deconspirată de jurnaliști ruși încă în 2013, fabrica sau ferma trollilor, așa cum a fost botezată, continuă să inunde online-ul cu falsuri și propagandă. În februarie 2019, cu zece zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, tot Facebook anunța că a închis aproape 200 de pagini și conturi originare din Moldova și gestionate de trolli.
Cine sunt trollii? Cât de persistent mai e acest fenomen și cum luptăm cu el? Discutăm astăzi, la Podcast CuMINTE, cu Victor Spînu, creatorul extensiei Trolless, și sociologul Nicolae Ţîbrigan, cercetător în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică de la București.
Întâi de toate, aș vrea să explicăm ce este trollingul și cine este un troll?
Victor Spînu: Noțiunea de troll, la origini, este foarte departe de explicația pe care o folosim noi astăzi, aici în această emisiune. Troll-ul este un personaj din mitologia greacă, pe culmile Internetului a ajuns pornind de la ideea că este o persoană căreia îi place să ducă cu zăhărelul și să creeze un pic de conflict în chaturi, în forumuri și el primește plăcere de la acest lucru. Noi astăzi discutăm despre trolli ca fiind postaci: un grup de persoane care lucrează în cumul pentru a distorsiona câmpul informațional, pentru a manipula și a promova anumite interese obscure de cele mai multe ori. Trolling este acțiunea coordonată de persoane care muncesc împreună pentru a distorsiona anumite informații referitoare la un personaj politic sau public.
Nicolae Țîbrigan: Aș vrea să mai adaug că un troll poate ținti atât persoane publice, cât și politicieni, dar ne poate ținti și pe noi. Și noi putem deveni mâine victime ale trollingului. Scopul, așa cum a spus și Victor, este să comentezi cât mai emoțional, ca mai apoi acesta să aibă argumente ca să te hărțuiască din nou prin comentarii provocatoare, iar trollingul în sine reprezintă lanțul de a trolla, adică de a posta pe social media, pe bloguri, pe forumuri. O manieră agresiv-ofensatoare, denaturând într-adevăr scuze destul de controversate, deseori teme neinteresante, care nu au nici o legătură cu postarea ta.
De ce și prin ce sunt periculoși ei?
Nicolae Țîbrigan: Haideți să ne amintim de ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor americane din 2016, când fabrica de trolli din Okinovo din a lansat o adevărată campanie împotriva candidatei democrate Hillary Clinton. Ne amintim și de celebra teorie conspiraționistă Pizzagate – practic din cauza bombardamentelor de știri false, precum că într-o pizzerie niște oameni răi care țineau un copil acolo, în subsolul pizzeriei, l-a determinat pe un simpatizant pro-Trump să ia arma și pur și simplu să meargă la pizzeria aia și să elibereze chipurile copiii. De fapt nu exista nimic acolo. Aceste atacuri de trolli prin distribuirea de știri false au impact și în viața reală. Ceea ce se întâmplă online poate să se extindă offline. Eu întotdeauna spun: dacă suntem pe online nu înseamnă că ne izolăm de viața reală, aici pur și simplu este o extensie a vieții de zi cu zi. Trollii acționează la nivel psihologic și deseori operează cu fake-uri și anume cu fake-urile care sunt foarte aproape de adevăr. Pot să aduc exemplul celor 30.000 de sirieni, în 2016, atunci când unul dintre candidați a fost acuzat că urma să închidă bisericile în cazul în care câștigă și multe alte exemple de acest fel, unde trollii preiau practic informații din circulația zvonurilor și le amplifică.
Victor Spînu: În primul rând, cred că este important pentru noi și pentru cei din apropierea noastră, de exemplu părinții, să-i instruim un pic pe cine să accepte în cercul nostru de prieteni, dacă e să vorbim de rețelele sociale. Există o regulă de aur pe care o folosesc și îmi place să o repet mereu: eu nu accept niciodată în cercul meu de prieteni persoane pe care nu aș fi gata să le invit acasă la o cafea. Anume creându-ți un cerc de persoane pe care le cunoști te asiguri că nu vei da niciodată de un troll și nu vei accepta persoane care ar putea fi troll în cercul tău de prieteni, respectiv minimalizezi contactul cu astfel de personaje. Al doilea sfat pe care l-aș da este să fim calmi, întotdeauna să verificăm informațiile. Trolii operează foarte mult cu știri sau informații breaking, wow, de cele mai multe ori aceste informații se adeveresc a fi neadevărate sau parțial adevărate, ceea ce scade din importanța lor, dar odată ce o persoană dă de astfel de știri și distribuie practic îi face o favoare unui troll, pentru că fără a verifica informația o distribuie mai departe în cercul său de prieteni și iată cu astfel de situații operează trollii.
Fenomenul trollingului a apărut și evoluat odată cu evoluția rețelelor sociale așa încât astăzi fiecare dintre noi, odată ce postează, distribuie, comentează, interacționează cu alți internauți, trebuie să fie pe fază, pentru că oricând „de după colț” se poate ivi un troll. Cum îi depistăm? De exemplu, ei au intenția să provoace răspunsuri emoționale, apelează mult la emoțiile noastre. La ce șiretlicuri mai recurg trollii atunci când vor să ne controleze sau manipuleze?
Nicolae Țîbrigan: Bine, există mai multe tehnici de manipulare pe care le utilizează troll-ul, de multe ori acesta improvizează pe moment. De exemplu, din teribilism acesta poate posta pe forumuri sfaturi dăunătoare, să trimită linkuri insistent cu site-uri infectate cu viruși ca să-ți provoace daune sau pur și simplu te poate hărțui de pe mai multe conturi false, fiind că momentan Facebook permite în continuare să administrezi câte două conturi de pe un cont real. Așa a fost în cazul jurnalistei Jessica Aron, care a observat că atacurile constante din partea trollilor la articole scrise de ea i-a determinat pe urmăritorii ei să nu mai comenteze în niciun fel, practic i-a alungat audiența. Asupra publicului ei fidel se instalase spirala tăcerii, iar trollii păreau că sunt puternici și mulți, pentru că aceștia au nevoie de o aparență a majorității legitime, că suntem mulți, într-un fel avem dreptate. Aceștia devin mai agresivi atunci când simt că măsurile și comentariile lor sunt eficiente, adică pe măsură ce văd că ei reușesc devin mai mulți, devin mai agresivi și te pot ataca. Deseori se enervează atunci când nu sunt băgați în seamă, apoi sunt și campaniile de trolling folosite de state pentru a manipula opinia publică care furnizează dezinformări și știri false. Alea sunt campaniile vizibile detectate de comunitatea de pe Facebook.
Totuși, Internetul este plin de oameni reali, care țin pe bune să-și exprime opiniile, inclusiv oameni supărați care insistă să-și împărtășească convingerile lor negative, dar sincere. Cum facem diferența între un postac și un troll?
Nicolae Țîbrigan: În primul rând, trebuie să înțelegem faptul că aceste două noțiuni se cam intersectează, adică un postac se poate transforma în troll și viceversa – un troll poate prelua activitatea de postac, iar eticheta asta de atribuire „Tu ești troll, tu ești postac” este destul de subiectivă și este foarte greu la nivel obiectiv să spunem cine e troll și cine este postac, e practic imposibil. Dacă este să vorbim în mod practic, există câteva caracteristici care diferențiază postacul de troll. Postacul este interesat să amplifice un mesaj, să distribuie pe mai multe grupuri. Un postac întotdeauna vrea să fie membru al sute de grupuri și asta se poate vedea chiar din profilul lui. Așa că atunci când invitați pe cineva într-un grup sau îi acceptați în prieteni, uitați-vă cam în ce grupuri se perindă acel cont. Pe lângă asta, trollul comentează, are niște activități destul de dubioase pe social media, adică scrie comentarii kilometrice, insistent și cu foarte multe linkuri ca să demonstreze că are dreptate și că argumentele lui sunt susținute pe „dovezi”. Trollul, de multe ori și postacul, folosesc pseudonime și avatarul ușor identificate. Poți să iei o poză a trollului, să o descarci pe desktop și o încarci pe Google Images ca să vezi dacă nu cumva acea imagine a mai fost folosită de alte conturi, de pe alte rețele sociale, sau chiar rețeaua socială în care te afli. Aici aș vrea să insist mai mult: ultimul aspect e că deseori comentariile trollilor sunt atât de enervante că practic te determină să nu mai încetezi de a le răspunde. Aici ar trebui să se declanșeze semnul exclamării și să declanșeze o alertă maximă, deoarece dacă continui să interacționezi cu el, vei ajunge într-un final poate să folosești un limbaj injurios după care să-ți facă o captură a postării tale și să o publice prietenilor tăi.
La începutul discuției noastre am adus exemplul vestitei ferme de trolli din Rusia și eforturile gigantului Facebook de a lupta cu acest fenomen. Rețeaua anunță periodic că a închis felurite grupuri de conturi folosite în diferite părți ale lumii. Cum stăm însă cu trollingul în această regiune a Europei? Nicolae, cât de mare și prezent este acest fenomen în Europa de Est și, mai ales, în Moldova?
Nicolae Țîbrigan: Pentru a determina exact numărul de trolli, ar trebui să am acces la bazele de date al tuturor rețelelor de socializare folosite în Europa de Est. Să spunem că ne putem lua după rapoartele Facebook, care a arătat și a indicat un procent de 11 la sută de conturi duplicate la nivel global, conturi false. Vorbim de circa 275 de milioane de profiluri de utilizatori clonați. De asemenea, proporția conturilor false este estimată undeva la 5 la sută, adică peste 170 de milioane de profiluri. Activitatea de trolling se situează undeva între aceste două segmente de conturi, adică 16%. Dar asta nu înseamnă că toate conturile sunt active sau că sunt folosite pentru activități de trolling, procesul ar putea să fie mai mic. În Republica Moldova, procentul este estimat undeva la 4.500 de conturi false, adică sub 1%, și asta din cauza ratei relativ scăzute de utilizare a social media de către moldoveni – 35%. Ei bine, cifra asta ar putea să crească în următorii ani. Văd o creștere și o diversificare a participării moldovenilor pe mai multe conturi.
Victor, în anul 2016 ai lansat, împreună cu alți doi colegi, aplicația Trolles – o extensie pentru Google Chrome care identifică profiluri dubioase și deconspiră așa-zișii postaci. De ce a fost nevoie de un astfel de instrument?
Victor Spînu: În 2016, trollingul și activitatea inautentică coordonată în scopuri politice abia începea, pentru că în 2016 practic a fost cea mai masivă implicare a trollilor și postacilor dintotdeauna în campania prezidențială. Atunci am simțit că există o grupare care stă în spatele acestor profiluri și am venit cu ideea să facem ceva în legătură cu asta, să optimizăm comunitatea, pentru că în comunitatea din Moldova de pe Facebook erau mulți oameni care simțeau că ceva se întâmplă, o mișcare tectonică, dar pe care nu o puteai vizualiza: cum asta are loc și unde anume asta are loc. De asta am venit cu ideea să cerem ajutorul comunității în a identifica aceste profiluri care se comportă extrem de dubios și să le afișăm în feed-ul fiecăruia, de pe Facebook, ca fiecare dintre noi să vadă unde acționează trollii.
Mai exact, îți instalezi extensia și în momentul când deschizi o pagină pe Facebook, dacă persoana care comenta are un semn al exclamării de rând cu numele și prenumele, îți dai seama că este un troll. Înainte de a include acest semn al exclamării, verificați pe mai multe rețele sau pe mai multe surse dacă persoana este sau nu adevărată.
Victor Spînu: Da, de fapt este foarte greu să identifici sau să înțelegi dacă o anumită persoană este un postac sau un troll, de asta noi am mers pe anumite aspecte care puteau fi relativ ușor demonstrate. Pentru noi, prioritatea era să identificăm persoanele sau profilele care fură identitatea altor indivizi și se dau drept aceștia. Foarte des am avut cazuri când familii întregi sau poze ale familiilor întregi din Rusia, Ucraina erau copiate și erau create conturi false și era indicat că ei sunt originari din Republica Moldova.
În cei cinci ani de când există Trolles, cu ce rezultate vă lăudați?
Victor Spînu: Probabil cel mai mare rezultat, sau cel mai însemnat, a fost în 2019 când, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, Facebook a ieșit cu un comunicat în care declara că într-adevăr existau așa profile care se ocupau cu activitate inautentică, existau și pagini și, mai mult decât atât, ei lucrau împreună. Facebook a indicat în comunicatul lor o frază scurtă în care spuneau că ar putea avea legătură aceste profile cu Guvernul de atunci, ceea ce mi se pare absolut genial și oribil în aceeași măsură.
Sunt toate aceste blocări și suspendări ale unor conturi suficiente pentru a contracara fenomenul trollingului?
Nicolae Țîbrigan: Eu zic că sunt destul de eficiente, dar nu suficiente, în sensul în care scoți din priză activitatea lor – n-am văzut să se poată reface rapid acea rețea. Așa că eu văd orice blocare a acestor activități inautentice pe Facebook, așa cum le denumesc companiile, destul de eficiente. Încă ce s-a observat în 2019, după ce au fost blocate, trolli au cam dispărut, n-au cam reușit să-și mai plieze forțele și nici nu mai aveau rostul, fiindcă alegerile trecuseră.
Victor Spînu: După mine, aceste eforturi sunt destul de eficiente, nu destul de suficiente, și destul de întârziate. Activitatea trolillor într-adevăr a fost perturbată de faptul că Facebook se implică în ștergerea acestor profiluri sau în distrugerea acestor comunități, dar aceste lucruri se întâmplă foarte greoi și este un nivel colosal de muncă. Probabil Nicolae poate să confirme cât de mult trebuie să muncești pentru ca un profil creat acum câteva ore să-l raportezi către Facebook, să-i demonstrezi Facebook-ului că el are o activitate foarte dubioasă și că ar trebui să întreprindă măsuri în legătură cu el și, de multe ori. această intervenție este întârziată pentru că fake-ul a fost lansat. Oamenii deja discută despre el și, atunci când acel cont este dezactivat, deja este prea târziu.
Ce altceva s-ar putea întreprinde la nivel de state, guverne, companii IT etc?
Victor Spînu: Eu am o viziune mai avansată la ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca acest fenomen să fie distrus complet. Eu aș zice că trebuie de pus un pic mai multă presiune pe rețelele sociale – și aici vorbim nu doar de facebook, ci și același Twitter, TikTok, mai nou. Ei au nevoie să simtă presiunea asta venită din partea comunității, din partea guvernului, pentru că și guvernul este diferit, dar anume atunci când este prezent fenomenul acesta a presiunii publice, pentru ca rețelele să facă ceva. Pentru că nu putem noi, niște organizații terțe, să demonstrăm cum anume lucrează rețeaua socială. Doar atunci când companiile mari de social media simt presiune sau au de suferit, doar atunci ele încep să facă anumite mișcări în acest sens. Ca să fie clar: pot să existe 100 de oameni care să lupte cu trollii într-o țară, însă niciodată ei nu vor avea controlul sau posibilitatea de a lupta definitiv cu acest fenomen. Aceasta o poate face doar o bază de date, pe care o poți vedea relativ ușor, în care sunt conexiunile dintre anumite profiluri, ce fac anumite profiluri fără ca să intervii în informațiile lor personale și să vezi cu ce anume se ocupă aceste profiluri și, relativ ușor, să le dezactivezi, pentru că aceste profiluri fac ceva dăunător pentru societate.
Ce poate face fiecare dintre noi pentru a ne proteja de trolli și trolling? Ce alte instrumente mai recomandați?
Nicolae Țîbrigan: Bine, instrumentele nu sunt sofisticate, ele se află la îndemâna oricăruia dintre noi. Ce putem face nivel individual este în primul rând să identificăm trollul sau roiul de trolli insistenți și care au năvălit pe wall-ul nostru – ei pot fi identificați ușor, adică ei comentează mult, ei sunt în afara contextului, manifestă semne de agresivitate în argumentare și în discurs și unii chiar comit niște erori de expresie sau erori gramaticale.
Victor Spînu: Sunt de acord cu Nicolae, aș rezuma totul la trei acțiuni de bază pe care putem să le facem noi ca să ne simțim mai în siguranță pe Internet. Primul ar fi să ne antrenăm creierul nostru, să ne antrenăm gândirea critică ca să putem identifica relativ ușor acele conturi sau acele știri care sunt false, astea se poate de făcut ușor cu un search pe google, doi este să izolăm aceste profile, cum a zis și Nicolae – să le raportăm, să ne asigurăm că ceilalți participanți la discuție cunosc că este un trol și trei este să educăm. Dacă noi suntem bine mersi, atunci ar trebui să ne gândim ce oare mai fac copiii noștri pe internet, dar mai ales părinții noștri, pentru că ei sunt cei mai afectați probabil de acest volum imens de informații.
Victor, Nicolae, vă mulțumesc pentru informațiile utile împărtășite cu noi astăzi. Iar tu, drag fan al podcastului cuMINTE, reține: dacă te-ai angajat într-o discuție virtuală pe un subiect sensibil, iar interlocutorul insistă pe punctul său de vedere până la extremă, exagerează, este categoric, încearcă să te înfurie sau să-ți provoace alte emoții negative, pe scurt – are o atitudine dubioasă, atunci păzea! S-ar putea să fie vorba de un troll. De-acum încolo știi ce trebuie să faci.
Ascultă podcastul cuMINTE și nu te lăsa manipulat. Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.
——————————————
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.
Тысячи фейковых аккаунтов и страниц, принадлежащих известной фабрике троллей, поддерживаемой правительством Российской Федерации, были удалены с Facebook за последние годы, в том числе в 2020 году. По данным этого гиганта, фейковые профили распространяли сомнительные новости, в основном на английском языке, которые касались, помимо прочего, бывшего американского президента Дональда Трампа, деятельность НАТО, разных теорий заговора, а также предвыборной кампании Джо Байдена, нового президента США. У этой сети имеются связи с Агентством интернет-исследований, российской кампанией из Санкт-Петербурга, известной во всем мире тем, что она продвигает интересы Кремля при помощи фейковых аккаунтов в социальных сетях. Раскрытая российскими журналистами еще в 2013 году, эта «фабрика троллей», как ее назвали, продолжает наводнять Интернет фейками и пропагандой. В феврале 2019 года, за десять дней до парламентских выборов в Молдове, Facebook объявил, что закрыл около 200 страниц и аккаунтов, происходящих из Молдовы и управляемых троллями.
Кто такие тролли? Насколько устойчиво еще это явление и как с ним бороться? Сегодня в подкасте CuMINTE мы побеседуем с Виктором Спыну, создателем программного расширения Trolless, и социологом Николаем Цыбриган, исследователем Лаборатории анализа информационной войны и стратегических коммуникаций из Бухареста.
Прежде всего, давайте объясним, что такое троллинг и кто такой тролль?
Виктор Спыну: Понятие тролля изначально очень далеко от того, в каком смысле мы используем этот термин сегодня, в этой передаче. Тролль – это мифологический персонаж, и в Интернет это слово попало исходя из идеи, что это человек, который любит пускать пыль в глаза и создавать конфликты в чатах, на форумах, и получает от этого удовольствие. Сегодня мы говорим о троллях как о злонамеренных комментаторах – людях, которые работают вместе, искажая информационное поле, манипулируя и продвигая определенные интересы, чаще всего скрытые. Троллинг – это скоординированные действия людей, которые работают вместе для искажения определенной информации об отдельном политическом или общественном деятеле.
Николае Цыбриган: Хочу добавить, что тролль может нацеливаться как на общественных деятелей, так и на политиков, но может нацелиться и на нас. И мы можем стать жертвами троллинга. Его цель, как уже сказал Виктор, – чтобы вы прокомментировали как можно более эмоционально, чтобы затем у него были аргументы снова беспокоить вас провокационными комментариями, а троллинг по сути представляет собой цепочку подобных действий, то есть публикаций в социальных сетях, в блогах, на форумах. Выглядят они агрессивно-оскорбительно, искажая довольно спорные доводы, часто на неинтересные темы, не имеющие ничего общего с вашей публикацией.
Почему и чем они опасны?
Николае Цыбриган: Давайте вспомним, что произошло во время выборов в США в 2016 году, когда фабрика троллей из Окиново развернула настоящую кампанию против кандидата от демократов, Хиллари Клинтон. Вспомним также знаменитую теорию заговора «Пиццагейт», практически основанную на потоке фейковых новостей о том, что якобы в подвале одной пиццерии плохие люди держали ребенка, и это побудило одного из сторонников Трампа взять оружие, пойти в ту пиццерию и якобы освободить детей. На самом деле там ничего не было. Такие атаки троллей, через распространение фейковых новостей, оказывают влияние и на реальную жизнь. То, что происходит онлайн, может перейти и офлайн. Я всегда говорю: то, что мы находимся в сети, не значит, что мы изолируем себя от реальной жизни, это просто продолжение нашей повседневной жизни. Тролли действуют на психологическом уровне и часто пользуются фейками, и такими фейками, которые очень похожи на правду. Например, история о 30 000 сирийцев, в 2016 году, когда одного из кандидатов обвиняли в том, что он собирается закрыть церкви в случае своей победы, и много других подобных историй, когда тролли практически брали информацию из слухов и приукрашивали ее.
Виктор Спыну: В первую очередь, я думаю, важно, чтобы мы и наши близкие, например, родители, научились немного понимать, кого можно включать в число друзей, если речь идет о социальных сетях. Есть одно золотое правило, которое я применяю и которое я постоянно повторяю: я никогда не принимаю в свой круг друзей тех, кого я не готов пригласить домой на чашку кофе. Создавая круг людей, которых ты знаешь, можно быть уверенным, что ты не натолкнешься на тролля и не примешь в свой круг друзей тех, кто может быть троллем, соответственно, ты минимизируешь контакт с такими персонажами. Мой второй совет – сохранять спокойствие и всегда проверять информацию. Тролли очень часто оперируют экстренными, сенсационными новостями или информацией. Чаще всего эта информация оказывается ложной или частично правдивой, что делает их, троллей, менее значимыми, но как только человек, нашедший такую новость, распространяет ее дальше, он практически делает троллю услугу, потому что, не проверив информацию, он передает ее дальше в своем круге друзей, и такими ситуациями пользуются тролли.
Троллинг как явление возник и развивался параллельно с развитием социальных сетей, так что сегодня каждый из нас, публикуя, распространяя, комментируя сообщения и взаимодействуя с другими людьми в сети, должен проявлять осторожность, потому что в любой момент «из-за угла» может явиться тролль. Как обнаружить его? Например, они стремятся спровоцировать эмоциональные ответы, обращаются к нашим эмоциям. Какие еще уловки используют тролли, когда хотят контролировать нас или манипулировать нами?
Николае Цыбриган: Существует несколько методов манипулирования, которые используют тролли, и чаще всего они импровизируют. Например, для куража они могут публиковать на форумах вредные советы, настойчиво отправлять ссылки на сайты, зараженные вирусами, чтобы причинить вред, или просто беспокоить вас с нескольких фейковых аккаунтов, потому что сейчас Facebook все еще позволяет управлять двумя аккаунтами с одного реального аккаунта. Так случилось с журналисткой Джессикой Арон (Jessica Aron), которая заметила, что постоянные атаки троллей на ее статьи привели к тому, что ее подписчики перестали комментировать, т.е. они практически разогнали ее аудиторию. Ее лояльную аудиторию охватило молчание, а тролли казались сильными и многочисленными, потому что им нужна видимость легитимного большинства, ведь раз нас много, значит мы вроде как правы. Они становятся более агрессивными, когда чувствуют, что их действия и комментарии эффективны, то есть по мере того, как они видят, что добиваются успеха, их становится больше, они становятся более агрессивными и могут атаковать. Они часто раздражаются, когда на них не обращают внимания. А еще есть троллинг-кампании, которые государства применяют для манипулирования общественным мнением, предоставляя дезинформацию и фейковые новости. Это видимые кампании, которые обнаруживает сообщество Facebook.
В Интернете все же полно реальных людей, которые действительно хотят высказаться, в том числе обиженные люди, стремящиеся поделиться своими негативными, но честными, убеждениями. Как отличить злонамеренного комментатора от тролля?
Николае Цыбриган: Прежде всего, нужно понять, что эти два понятия в некотором роде пересекаются, то есть злонамеренный комментатор может превратиться в тролля, и наоборот – тролль может быть комментатором, а этот ярлык, «Ты – тролль, а ты – комментатор», довольно субъективный и очень сложно, а то и практически невозможно, объективно отличить тролля от такого комментатора. На практике, есть некоторые особенности, отличающие злонамеренного комментатора от тролля. Комментатор заинтересован в раздувании своего сообщения, в его распространении в разных группах. Он всегда хочет быть членом сотен групп, и это можно заметить в его профиле. Так что, приглашая кого-либо в группу или принимая его в друзья, посмотрите, в каких группах присутствует его аккаунт. Тролль же, помимо всего этого, комментирует, занимается довольно сомнительными делами в социальных сетях, то есть пишет километровые комментарии, настойчиво и с многочисленными ссылками, чтобы доказать, что он прав и что его аргументы подтверждаются «доказательствами». Тролли, а зачастую и злонамеренные комментаторы, пользуются легко узнаваемыми псевдонимами и аватарами. Можно взять фотографию тролля, загрузить ее на свой рабочий стол и затем в Google Images, чтобы проверить, использовалась ли она другими аккаунтами, в других социальных сетях, или даже в социальной сети, в которой вы находитесь. Здесь я хочу подчеркнуть: последний аспект заключается в том, что комментарии троллей настолько раздражающие, что практически заставляют не прекращать отвечать на них. Здесь должен возникнуть восклицательный знак и сработать максимальное предупреждение, потому что, если продолжить взаимодействие с ним, в итоге можно самому дойти до оскорблений, и он сделает скриншот вашего сообщения и передаст его вашим друзьям.
В начале нашей беседы мы упомянули известную фабрику троллей из России и усилия гиганта Facebook по противодействию этому явлению. Социальная сеть регулярно объявляет о закрытии групп аккаунтов, используемых в разных частях мира. А как обстоят дела с троллингом в этом регионе Европы? Николае, насколько масштабно и актуально это явление в Восточной Европе и, в частности, в Молдове?
Николае Цыбриган: Чтобы определить точное количество троллей, необходим доступ к базам данных всех социальных сетей, действующих в Восточной Европе. Предположим, что можно воспользоваться отчетами Facebook, согласно которым во всем мире имеется 11% дублируемых, фейковых аккаунтов. Речь идет об около 275 миллионах профилей клонированных пользователей. Кроме того, доля фейковых аккаунтов составляет около 5%, то есть более 170 миллионов профилей. Троллинг находится где-то между этими сегментами аккаунтов, то есть 16%. Но это не значит, что все аккаунты активны или что их используют для троллинга, так что доля может быть меньше. В Молдове оценочное число таких фейковых аккаунтов составляет около 4500, то есть менее 1%, и это по причине относительно низкого уровня использования социальных сетей молдаванами – 35%. Однако эта цифра может увеличиться в ближайшие годы. Я замечаю рост и диверсификацию участия молдаван на нескольких аккаунтах.
Виктор, в 2016 году Вы вместе с двумя коллегами запустили приложение Trolles – программное расширение для Google Chrome, которое выявляет сомнительные профили и выявляет так называемых злонамеренных комментаторов. Для чего понадобился такой инструмент?
Виктор Спыну: В 2016 году троллинг и скоординированная неаутентичная деятельность в политических целях только начиналась, потому что в 2016 году имело место самое массовое вовлечение троллей и злонамеренных комментаторов в президентскую кампанию. Тогда мы ощутили присутствие группы, стоящей за этими профилями, и предложили сделать что-нибудь с этим, оптимизировать сообщество, потому что в молдавском сообществе в Facebook многие чувствовали, что что-то происходит, какое-то структурное движение, но невозможно было обнаружить, как оно происходит и где именно. Поэтому мы выдвинули идею обратиться к сообществу за помощью в выявлении этих профилей, ведущих себя очень сомнительно, и заявить о них в ленте новостей каждого в Facebook, чтобы каждый из нас видел, где действуют тролли.
Уточним, что нужно установить расширение, и, открывая какую-либо страницу на Facebook, если рядом с именем и фамилией комментатора стоит восклицательный знак, вы знаете, что это тролль. Перед тем как поставить этот восклицательный знак, вы проверяете в разных сетях или источниках, является ли этот человек реальным.
Виктор Спыну: Да. На самом деле очень сложно определить или понять, является ли человек злонамеренным комментатором или троллем, поэтому мы остановились на аспектах, которые можно относительно легко доказать. Для нас, приоритетом было обнаружить людей или профили, которые крадут личность других людей и выдают себя за них. Часто случалось, что целые семьи или фотографии целых семей из России, Украины копировались, или создавались фейковые аккаунты, где указывалось, что они из Молдовы.
Какими результатами Вы можете похвастаться за пять лет существования Trolles?
Виктор Спину: Наверное, самый большой результат, или самый значительный, был в 2019 году, когда за две недели до парламентских выборов Facebook выступил с заявлением о том, что действительно были профили, которые занимались неаутентичной деятельностью, были страницы и, более того, они работали вместе. Facebook включил в свое заявление короткое предложение о том, что эти профили могли иметь отношение к тогдашнему правительству, что мне в равной степени кажется абсолютно гениальным и ужасным.
Блокировка и приостановление аккаунтов достаточны для противодействия троллингу?
Николае Цыбриган: На мой взгляд, они довольно эффективны, но не достаточны, в том смысле, что их работа просто останавливается – я не видел, чтобы такая сеть могла быстро восстановиться, так что я считаю любое блокирование такой неаутентичной деятельности в Facebook, как ее называют компании, довольно эффективным. Кроме того, в 2019 году было замечено, что после того, как их заблокировали, тролли исчезли, не смогли восстановить свои силы, да и смысла в этом не было, потому что выборы уже прошли.
Виктор Спыну: Мне эти усилия кажутся довольно эффективными, не совсем достаточными, и довольно запоздалыми. Деятельность троллей действительно была нарушена тем, что Facebook вмешался в устранение этих профилей или в разрушение этих сообществ, но это все происходит очень медленно и требует колоссального труда. Думаю, Николае может подтвердить, что требуется приложить значительно усилий, чтобы пожаловаться в Facebook на профиль, созданный всего несколько часов назад, доказать Facebook, что его деятельность очень сомнительна и что в его отношении следует принять меры, и очень часто такое вмешательство оказывается запоздалым, так как фейк уже был выпущен. Люди его уже обсуждают, и когда этот аккаунт деактивируют, уже будет поздно.
Что еще можно предпринять на уровне государств, правительств, ИТ-компаний и т.д.?
Виктор Спыну: У меня более продвинутое видение того, что должно произойти, чтобы полностью уничтожить это явление. Я бы сказал, что нужно немного усилить давление на социальные сети, и не только на Facebook, но и на Twitter, а теперь и TikTok. Они должны ощущать это давление со стороны сообщества, со стороны правительства, потому что и правительство бывает разным, и именно тогда, когда имеется общественное давление, сети смогут что-нибудь предпринять. Потому что мы, сторонние организации, не можем показать, как именно работает социальная сеть. Крупные компании, владеющие социальными сетями, начинают предпринимать действия в этом отношении только тогда, когда ощущают давление или несут убытки. Поясню: может быть 100 человек, которые борются с троллями в какой-нибудь стране, но у них никогда не будет контроля или возможности окончательно побороть это явление. Это можно сделать только с базой данных, которую смотреть относительно легко, в которой показаны связи между отдельными профилями, чем занимаются отдельные профили, не вмешиваясь при этом в их личную информацию, и относительно легко деактивировать их потому, что эти профили делают что-то вредное для общества.
Что может сделать каждый из нас, чтобы защититься от троллей и троллинга? Какие еще инструменты вы рекомендуете?
Николае Цыбриган: Ну, инструменты не сложные, они доступны любому из нас. На личном уровне мы можем, прежде всего, опознать тролля или группу настойчивых троллей, вторгшихся на нашу стену – их опознать легко, потому что они много комментируют, вне контекста, проявляют признаки агрессии в аргументации и в речи, а некоторые даже допускают ошибки в выражениях или грамматические ошибки.
Виктор Спыну: Я согласен с Николае. Я свел бы все к трем основным действиям, которые мы можем предпринять, чтобы чувствовать себя в большей безопасности в Интернете. Во-первых, нужно тренировать свой ум, критическое мышление, чтобы относительно легко узнавать фейковые аккаунты или новости – это легко сделать с помощью поиска в Google. Во-вторых, нужно изолировать эти профили, как сказал и Николае – пожаловаться на них, позаботиться о том, чтобы другие участники беседы знали, что это тролли. В-третьих, нужно просвещать людей. Если с нами все в порядке, нужно задуматься о том, что делают наши дети в Интернете, и особенно наши родители, потому что на них, наверное, наиболее сильно влияет этот огромный объем информации.
Виктор, Николае, благодарю вас за полезную информацию, которой вы поделились сегодня с нами. А вы, уважаемые слушатели подкаста cuMINTE, запомните: если вы включились в виртуальное обсуждение какой-нибудь деликатной темы, и ваш собеседник настаивает на своей точке зрения до крайности, преувеличивает, выражается категорично, пытается разозлить вас или вызвать у вас другие отрицательные эмоции, короче, ведет себя сомнительно – берегитесь! Это может быть тролль. Теперь вы знаете, что делать.
Слушайте подкаст cuMINTE и не позволяйте манипулировать собой. Фильтруйте рассудительно! Подпишитесь на нас в Google Podcasts, Apple Podcasts и SoundCloud.
——————————————
Подкаст cuMINTE создан Центром независимой журналистики при поддержке Посольства Финляндии в Бухаресте, в рамках проекта «Инновационные инструменты медиаобразования для информированных граждан».






